Religiile lumii. Instrumentele de control moștenite de la „zeii” Anunnaki? O privire prin tăblițele sumeriene.

 


Este fascinant, dar și tulburător, să ne întrebăm cum este posibil ca pe o singură planetă, cu o singură rasă umană, să existe mii de religii, fiecare susținând că deține adevărul absolut? Personal, consider că răspunsul poate fi găsit în istorie;  într-un trecut care începe nu cu Biblia, ci cu cele mai vechi texte scrise ale omenirii: tăblițele de lut ale civilizației sumeriene.

Tăblițele sumeriene și Zeii coborâți din cer.

Civilizația sumeriană, înflorită în Mesopotamia (Irak-ul de azi), este considerată leagănul civilizației. Acolo, acum mai bine de 6.000 de ani, s-au inventat scrierea cuneiformă, agricultura , calendarul și… acolo Anunnaki și-au început misiunea.

Conform tăblițelor sumeriene, Anunnaki erau ființe coborâte „din cer pe Pământ”. Nu este o metaforă. Textele descriu în detaliu cum acești „zei” au venit dintr-o altă lume, mai exact de pe planeta  Nibiru și au intervenit direct în dezvoltarea omenirii. Însă inițial, nu acesta a fost scopul venirii lor pe Pământ, ci exploatarea aurului pentru atmosfera lor care la aceea perioadă se afla într-un mare pericol. 

Scrierile vorbesc și despre inginerie genetică, despre crearea primilor oameni ca forță de muncă (Adamu), și despre un plan atent orchestrat de conducere a rasei umane.

Religia ca unealtă de control.

Aici intervine o întrebare esențială: dacă acești Anunnaki erau percepuți ca „zei” de către sumerieni, și dacă ei au instituit sisteme de conducere și coduri de comportament, nu cumva religiile moderne sunt moșteniri distorsionate ale acelor vechi sisteme de supunere?

Conform lui Zecharia Sitchin, cel care a făcut o profundă cercetare a tăblițelor sumeriene, dezvăluind mai apoi totul în cărțile ”Sclavii Zeilor”, ”Războaiele Zeilor și ale Oamenilor” sau ”Cartea pierdută a lui Enki”,da. Religia a fost instaurată de către aceștia însă nu după un război între ei, un război de putere asupra ținuturilor și de ce nu..a întregului Pământ.

Fascinant este că există similarități izbitoare între mitologia sumeriană și mai toate religiile mari:

 • Zei războinici precum Enlil sau Marduk, foarte asemănători cu zeii din Vechiul Testament sau cu zeii olimpieni.

 • Ideea potopului, prezentă în epopeea lui Ghilgameș, cu sute de ani înainte de Cartea Genezei.

 • Crearea omului de către zei, nu prin magie, ci ca proiect  similar conceptului de creație inteligentă sau manipulare genetică.

 Toate acestea sugerează că religiile ulterioare nu sunt altceva decât reinterpretări locale și politizate ale unui mit comun, unul care are la bază interacțiunea cu ființe superioare din alte lumi.

Controlul prin frică și diviziune.

Religiile nu doar că își trag seva din aceste mituri străvechi, dar au fost folosite de-a lungul istoriei pentru a controla masele, a diviza popoarele, și a crea dependență psihologică față de autoritate. „Zei” cer supunere, sacrificii, loialitate absolută, exact cum ar face niște stăpâni tehnologici care nu pot conduce decât prin frică.

În realitate, deși religiile promit iubire și mântuire, istoria lor este plină de războaie ”sfinte”, inchiziții, colonizări și distrugerea celor care cred altfel. Dacă Dumnezeu este unul, de ce există mii de variante de „adevăr”? Pentru că nu este vorba despre Adevăr, ci despre narațiuni create de elite umane sau non-umane, pentru a păstra controlul.

 Urme ale unei povești mai vechi decât Biblia.

 • Tăblițele de la Nippur și Eridu vorbesc despre „plăcile destinului”; dispozitive tehnologice folosite de Anunnaki pentru guvernarea lumii.

 • Zecharia Sitchin, în lucrările sale bazate pe traducerea acestor texte, susține că Enki și Enlil erau în conflict pentru controlul oamenilor ; o temă recurentă în toate religiile ulterioare (ex. Dumnezeu vs. Diavol).

 • Miturile egiptene, grecești, hinduse și creștine conțin aceleași arhetipuri , semn că nu au fost „inspirate” în mod divin independent, ci sunt copii regionale ale unui scenariu global.

Cine are de câștigat?

Religiile, în forma lor actuală, au devenit sisteme de programare mentală. Ele impun norme, comportamente, teamă de pedeapsă și speranță în salvare. În loc să elibereze, ele leagă.

Dacă înlocuim cuvântul „zeu” cu „ființă avansată”, iar „credință” cu „supunere față de autoritate necunoscută”, tabloul devine clar. Religiile au fost create, inspirate sau deturnate de Anunnaki pentru a-și păstra dominația, chiar și după plecarea lor.

Astăzi, umanitatea încă funcționează după acel vechi cod al fricii și al separării. Poate că adevărata „trezire spirituală” începe tocmai prin a ne întreba cine sunt zeii pe care îi venerăm… și de ce au nevoie de obediența noastră.

Corespondențe între zeii sumerieni și figuri religioase moderne.

Unul dintre cele mai convingătoare argumente în favoarea teoriei că religiile moderne derivă din mitologia sumeriană este modul în care aceiași „zei” apar, sub alte nume, în diferite culturi și religii.

Ofer câteva corespondențe remarcabile:

1. Enlil – Dumnezeul Vechiului Testament (Yahweh).

 • În tăblițele sumeriene, Enlil este descris ca liderul suprem al Anunnaki, un zeu sever, autoritar, care cere ascultare absolută și decide sa distruga omenirea prin potop.

Enlil regreta crearea omului și era speriat de faptul că oamenii ajunseseră de necontrolat.

 • Asemănător cu Yahweh din Vechiul Testament: un Dumnezeu războinic, gelos, care adesea pedepsește în masă (ex: potopul, Sodoma și Gomora).

 • Ambii impun legi stricte și se manifestă prin forță și frică.

2. Enki – Lucifer, Prometeu sau Iisus?

 • Enki, fratele lui Enlil, este zeul care simpatizează cu oamenii. El este cel care îi creează, le oferă cunoaștere, îi avertizează despre potop.

 • În unele interpretări, Enki este văzut ca un „rebel luminos”, exact ca Lucifer (în sensul de „purtător de lumină”) sau Prometeu, care fură focul zeilor pentru a-l da omului.

 • Enki mai este și un simbol al compasiunii ; o trăsătură atribuită lui Iisus, în contrast cu justiția rigidă a „Tatălui”.

Iată de ce acum se explică diferență mare dintre Dumnezei din Vechiul Testament și Noul Testament. Pentru că nu era doar unul.

3. Inanna/Ishtar – Maria, Venus sau Afrodita.

 • Inanna, zeița iubirii și a războiului, este una dintre cele mai complexe figuri ale mitologiei sumeriene. Este asociată cu planeta Venus și are o influență duală: fertilitate și distrugere.

 • Aceeași simbolistică o găsim la Afrodita sau Venus în mitologia greco-romană.

 • În tradiția creștină, o versiune purificată a acestui arhetip apare în figura Fecioarei Maria, iar în ocultism, ea este legată de Regina Cerului; un concept derivat direct din cultul lui Ishtar.

Cronologia ascunsă a influenței Anunnaki asupra religiilor.

 1. ~450,000 î.Hr. – sosirea Anunnaki pe Pământ (conform teoriei lui Zecharia Sitchin).

 2. ~300,000 î.Hr. – crearea primilor „homo sapiens” (Adamu), ca hibrizi genetici.

 3. ~10,000 î.Hr. – potopul global, descris în tăblițele sumeriene și ulterior în Biblie, Epopeea lui Ghilgameș, miturile hinduse, nordice etc.

 4. ~5,000 î.Hr. – instaurarea primelor regate conduse de „semi-zei” sau „preoți ai zeilor”.

 5. ~3,000 î.Hr. – apariția religiilor organizate în Egipt, Sumer, Akkad, Babilon – toate având în centrul lor zei „coborâți din cer”.

 6. 1.000 î.Hr. – 0 – religii ca iudaismul, hinduismul și zoroastrismul preiau învățături și mituri ale civilizațiilor anterioare, codificându-le în doctrine spirituale.

 7. Secolele I–V d.Hr. – creștinismul și islamul se dezvoltă, aducând o nouă formă de autoritate religioasă, dar păstrând simbolistica străveche (dualismul bine-rău, judecata finală, „zeul” mântuitor).

Dacă religiile sunt, de fapt, extensii ale unei povești ancestrale menite să mențină controlul, atunci adevărata trezire nu constă în a alege o altă religie, ci în a ieși din jocul lor.

În loc să ne temem de zei invizibili sau să căutăm salvarea în afara noastră, e momentul să înțelegem cine suntem cu adevărat: ființe conștiente, probabil create artificial, dar capabile de eliberare spirituală și autocunoaștere.

AMOS

Comentarii

  1. Multumesc, e real, sí uite mai e aici o teorie, care, tot asa e destul de interesata. In Theosofie se zice, ca ar fi fost 7 raze creatoare trimis pentru a crea Universul, numai ca a 7-a raza creatoare a " luat-o pe cont propriu", devenind astfel Demiurgosul. D-zeul Veciului Testamant. Pe Christos, a trimis Tatal adevarat, Iubirea insasi, care a trimis sí cele sapte forte creatoare. Fiind
    El fara nume sí fara chip.

    RăspundețiȘtergere
  2. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

    RăspundețiȘtergere
  3. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Creștinismul la microscop. Distrugătoarea iluzie a mântuirii. Religia este doar o formă de manipulare. Iată de ce am renunțat la creștinism.

Pluton și Reîncarnările. Rolul Gradului în Harta Natală.

„Sângele Divin” – RH Negativ. Copiii Zeilor și Moștenirea din Sângele lor.