Anunnaki. Crearea lui Adam și evenimentele biblice văzute prin prisma teoriei Anunnaki.

 

În mitologia sumeriană, Anunnaki sunt descriși ca fiind un grup de zei și zeițe asociate cu Enlil, Enki, Anu și alți conducători divini. Conform unor interpretări, acești zei nu ar fi fost ființe mitologice, ci o civilizație extraterestră avansată care a ajuns pe Pământ în urmă cu mii de ani. Potrivit lui Zecharia Sitchin, un cercetător al tăblițelor sumeriene, Anunnaki ar fi venit de pe planeta Nibiru și ar fi creat omenirea ca o forță de muncă prin inginerie genetică.

Zeitățile sumeriene menționate în tăblițele de lut descoperite în Mesopotamia, sunt adesea interpretați de cercetători ca fiind ființe extraterestre avansate care ar fi intervenit în dezvoltarea umanității.

Pornind de la această premisă, Anunnaki devin responsabili pentru crearea primului om, Adam sau Adamu și că evenimente precum Potopul biblic sau distrugerea Sodomei și Gomorei sunt consecințe ale pierderii controlulului asupra oamenilor.

Crearea lui Adam – Experimentul Genetic al Anunnaki.

Textele sumeriene menționează o poveste asemănătoare cu cea a Genezei biblice, dar cu o perspectivă diferită. Se spune că Enki și zeița Ninhursag au fost responsabili pentru crearea omului. Conform teoriei lui Sitchin, Anunnaki aveau nevoie de muncitori pentru a extrage aur din minele de pe Pământ, iar primii hominizi nu erau suficient de avansați pentru a îndeplini această sarcină.

Prin urmare, Enki a decis să combine ADN-ul lor avansat cu cel al hominizilor primitivi pentru a crea o nouă specie – Homo sapiens. Astfel, „Adam” nu ar fi fost primul om în sensul biblic, ci primul exemplar genetic modificat de Anunnaki, conceput ca o ființă mai inteligentă și capabilă să muncească. Acest lucru explică, conform teoriei, de ce mitologiile diferitelor civilizații antice menționează zei care creează oamenii „după chipul și asemănarea lor.”

Potopul. O Decizie a Anunnaki?

Povestea potopului este prezentă atât în Biblie, cât și în epopeile mesopotamiene, precum „Epopeea lui Ghilgameș.” Conform acestor texte, zeii au decis să trimită un potop catastrofal pentru a distruge omenirea. În versiunea biblică, Dumnezeu l-a ales pe Noe să construiască o arcă pentru a supraviețui dezastrului.

În tradiția mesopotamiană acesta este asociat cu Ziusudra, Utnapiștim sau Atrahasis, personaj care a supraviețuit unui mare potop trimis de zei.

Povestea potopului este legată de zeii sumerieni, în special de Enki și Enlil. Conform informațiilor, Enlil ar fi vrut să extermine omenirea din cauza zgomotului și nesupunerii, dar Enki, zeul înțelepciunii și protectorul oamenilor, l-ar fi avertizat pe Ziusudra (sau Atrahasis), învățându-l cum să construiască o navă pentru a supraviețui. Această poveste are multe similitudini cu cea a lui Noe din Biblie.

În această interpretare, Noe ar corespunde cel mai probabil cu Ziusudra (în textele sumeriene) sau Utnapiștim (în epopeea lui Ghilgameș).

Așadar, potopul ar fi fost rezultatul deciziei zeului Enlil, care era nemulțumit de proliferarea speciei umane. Se spune că omenirea devenise prea numeroasă și dificil de controlat, iar Enlil dorea să o extermine. Însă, Enki, protectorul oamenilor, a ales să salveze un grup restrâns, oferindu-i lui Utnapiștim (echivalentul lui Noe) instrucțiuni pentru construirea unei nave capabile să supraviețuiască inundației.

 

Această interpretare sugerează că potopul a fost fie un cataclism natural cunoscut de Anunnaki înainte de producere, fie un dezastru provocat de ei pentru a reseta civilizația umană.

Sodoma și Gomora. Războiul Zeilor Anunnaki?

Legenda celor trei îngeri care au vizitat Sodoma și Gomora este una dintre cele mai fascinante și  misterioase relatări din Biblie. În Geneza 19, se spune că acești îngeri au venit la Lot pentru a-l avertiza despre distrugerea iminentă a orașelor păcătoase. După ce au fost întâmpinați cu ostilitate de locuitorii Sodomei, ei l-au sfătuit pe Lot să își ia familia și să fugă, fără să privească înapoi. Soția lui Lot, însă, nesocotind avertismentul, s-a uitat în urmă și a fost transformată într-un stâlp de sare.

Totuși, dacă privim această poveste prin prisma teoriei Annunaki, îngerii ar putea să nu fie ființe spirituale, ci ființe extraterestre avansate.

Conform acestei teorii, distrugerea Sodomei și Gomorei este de fapt rezultatul unei explozii nucleare sau a unei arme extrem de avansate, folosită de Anunnaki pentru a eradica orașele corupte. Îngerii descriși în Biblie ar fi fost, în acest caz, emisari ai Anunnakilor, venind să-l salveze pe Lot, un posibil favorit al acestor zei. Transformarea soției lui Lot în sare ar putea fi o metaforă pentru expunerea la o radiație puternică sau la un fenomen necunoscut pentru oamenii acelor vremuri.

Legendele despre îngeri și zei venind din cer au fost interpretate de unii cercetători ai teoriei astronauților antici ca fiind dovezi ale unor vizite extraterestre. Poate că Sodoma și Gomora nu au fost doar două orașe pedepsite de Dumnezeu, ci un experiment al Anunnakilor, distrus pentru că a scăpat de sub control.

Deasemenea, tot textele mesopotamiene sugerează că au existat conflicte între Enki și Enlil, precum și între alți zei care aveau interese diferite pe Pământ. Potrivit unor cercetători, Sodoma și Gomora nu au fost doar orașe păcătoase, ci locații strategice unde Anunnaki aveau baze importante. Distrugerea lor printr-o „ploaie de foc și pucioasă” seamănă cu efectele unei explozii nucleare.

Într-adevăr, există indicii geologice care sugerează că în acea regiune s-ar fi produs o explozie devastatoare. Unii speculează că Anunnaki au folosit arme avansate pentru a elimina orașele, fie ca represalii, fie pentru a șterge urmele unei tehnologii avansate care nu trebuia să cadă în mâinile oamenilor.

Enki și Enlil: Anunnaki. Explorarea aurului și legătura cu Biblia.

Doi dintre cei mai importanți zei ai acestui panteon sunt Enki și Enlil, frați cu viziuni opuse asupra umanității. Acești zei nu reprezintă doar personaje mitologice, ci ființe extraterestre venite pe Pământ pentru a extrage aur. Mai mult decât atât, această ipoteză ridică întrebarea: ar putea Dumnezeul biblic să fie, de fapt, unul dintre Anunnaki?

Anunnaki și sosirea pe Pământ.

Conform tăblițelor sumeriene, Anunnaki erau zeități venite dintr-o altă lume, posibil de pe planeta Nibiru. Textele descriu o criză în lumea lor de origine, unde atmosfera se deteriora, iar aurul era necesar pentru a o repara. Cum acest metal prețios era din abundență pe Pământ, Anunnaki ar fi organizat o expediție pentru a-l extrage.

Aici intervin Enki și Enlil, fiii zeului suprem Anu. Enki, cunoscut ca un zeu al înțelepciunii și al creației, a fost trimis să găsească aurul și să organizeze exploatarea. Ulterior, Enlil, fratele său mai mare și zeul furtunilor și al autorității, a fost însărcinat cu administrarea Pământului.

Crearea omului: O paralelă între mitologia sumeriană și Biblia.

La început, Anunnaki au încercat să extragă aurul singuri, dar munca era grea. Enki a propus o soluție: crearea unei ființe care să lucreze în locul lor. Astfel, potrivit textelor sumeriene, el a modificat genetic o specie de hominide existente, combinând ADN-ul acestora cu cel al Anunnaki, rezultând omul modern. Această poveste seamănă izbitor cu relatarea biblică despre crearea lui Adam.

În Geneza, Dumnezeu îl creează pe om „după chipul și asemănarea Sa” și îl plasează în grădina Edenului. Interesant este că Enki este descris în miturile sumeriene ca fiind binevoitor față de oameni și ca fiind cel care le-a oferit cunoașterea, la fel cum șarpele din Eden i-a oferit Evei fructul cunoașterii. Pe de altă parte, Enlil a fost furios pe omenire, considerând-o o amenințare.

Această rivalitate dintre Enki și Enlil se aseamănă cu dualitatea dintre Dumnezeu și Satana în Biblie. Enlil, care voia să mențină oamenii supuși și ignoranți, este similar cu Dumnezeul biblic, care interzice accesul la Pomul Cunoașterii. Enki, cel care oferă înțelepciune, seamănă mai mult cu Lucifer din tradiția creștină, dar într-o lumină pozitivă.

Este Dumnezeu un Anunnaki?

Dacă luăm în considerare aceste asemănări, ipoteza conform căreia Dumnezeul biblic ar fi de fapt Enlil – un lider al Anunnaki care impunea reguli stricte – devine intrigantă. Enlil este descris ca un zeu distant, autoritar și răzbunător, exact ca Dumnezeul Vechiului Testament. Pe de altă parte, Enki, cel care i-a învățat pe oameni știința și le-a oferit liberul arbitru, poate fi asociat cu o figură prometeică, rebelă.

Această teorie ridică întrebări despre originile religiilor și despre cine sunt cu adevărat entitățile pe care le numim zei. Dacă Anunnaki au influențat omenirea din timpuri imemoriale, este posibil ca istoria noastră să fie mult mai complexă decât am crezut.

Mitologia sumeriană și Biblia par să împărtășească un nucleu comun de povești despre creație, potop și interacțiunea dintre zei și oameni. Anunnaki, în special Enki și Enlil, par să fi avut un rol crucial în dezvoltarea umanității. Dacă aceste ființe nu erau doar personaje mitologice, ci vizitatori veniți dintr-o altă lume, atunci istoria noastră ar putea avea rădăcini extraterestre iar noi la rândul nostru să fim de fapt extratereștrii.

Perspectiva pe care mitologia sumeriană  o abordeaza și pe care Zecharia Sitchin o dezvoltă în volumele 1 și 2 din Sclavii Zeilor, nu a putut să nu mă impresioneze deoarece dovezile sunt la tot pasul. În acest fel se explică de ce omenirea se află în punctul acesta.

Ar fi dureros să aflăm cu certitudine că nu suntem decât o inginerie construită pentru muncă și că de fapt am fost lăsați de capul nostru, inmultindu-ne la nesfârșit. Recunosc că de multe ori m-am întrebat unde este tot aurul acestui pământ? Cine îl deține? Întrebări la care nu vom primi vreodată un răspuns sigur însă ce pot concluziona cu certitudine sunt *coincidențele*extraordinare dintre poveștile tăblițelor sumeriene și Biblia creștină. Cine știe..poate este bine să ne îndoim, să credem în tot și în același timp în nimic pentru binele speciei noastre.

AMOS.